Corectia cicatricilor

Corectia cicatricilor

Corectia cicatricilor

Revizia unei cicatrici poate fi extrem de dificil de realizat, intrucat nu exista nici o modalitate de tratament chirurgical care sa indeparteze o cicatrice, fara sa lase o alta in loc. Totusi, cu toate ca cicatricea nu va disparea complet, ea va fi inlocuita cu una mai fina sau va fi camuflata intr-o regiune mai putin vizibila.

Cum arata o cicatrice ideala:

  • este cat mai putin vizibila
  • are culoarea, textura si elasticitatea asemanatoare cu pielea inconjuratoare
  • nu este elevata sau deprimata
  • nu produce retractii sau deformari ale tesutului inconjurator
  • nu limiteaza functionalitatea regiunii (de ex. deschiderea gurii, extensia capului, cotului, etc)

Care sunt factorii care influenteaza aspectul unei cicatrici?

  • particularitatea fiecarui organism de a vindeca o leziune este cel mai important factor ce influenteaza aspectul unei cicatrici
  • calitatea suturii unei plagi inflenteaza vindecarea acesteia. Plagile inchise in tensiune, cele ale caror margini care nu sunt complet aproximate, plagile desfacute (dehiscente), cele cu margini necrozate sunt mai predispuse la o vindecare dificila.
  • varsta pacientilor influenteaza vindecarea: tinerii sunt mai predispusi la formarea unor cicatrici hipertrofice (depun in exces tesut cicatricial), in timp ce varstnicii pot cicatriza mai lent si mai dificil.
  • bolile asociate (diabetul, bolile de colagen, afectiunile vasculare, cele care asociaza deficiente proteice si vitaminice) precum si anumite tratamente (cortizon, imunosupresoare, etc) pot determina aparitia anumitor complicatii la nivelul plagii si in final aparitia unor cicatrici vicioase.

Uneori organismul depune tesut cicatricial in exces, formand cicatrici hipertrofice (cicatrici groase, dure, care nu depasesc marginile cicatricei initiale) sau cheloide (cicatrice foarte groasa, care depaseste marginile cicatricie initiale, cuprinzand si tesuturile vecine).

Cand este indicata revizia unei cicatrici?

  • cand se doreste imbunatatirea aspectului cicatricei. Pacientul trebuie sa fie informat ca nu exista nicio metoda de tratament care sa faca sa dispara complet o cicatrice.
  • cand cicatricea determina limitari functionale ale organismului (extensia membrelor, extensia gatului, deschiderea gurii, etc). Intotdeauna primeaza imbunatatirea functionalitatii regiunii cicatriciale, iar revizia cu scop estetic este secundara.

Contraindicatii:

  • tratamentul cu anumite medicamente care intarzie vindecarea tesuturilor sau cresc riscul de sangerare (antiinflamatorii nesteroidiene, isotretinoin, cortizon, vitamina E), fumatul
  • prezenta unor boli grave

Tratamentul:

Definitivarea aspectului unei cicatrici dureaza aproximativ 1 an, perioada in care nu sunt indicate proceduri chirurgicale de revizie. Pacientul trebuie sa fie informat ca nu exista nicio metoda de tratament care sa faca sa dispara complet o cicatrice, ci doar de estompare a acesteia. Intotdeauna se prefera initial metodele de tratament mai blande (creme, plasturi, etc) si in final cele invazive (chirurgicale).

Procedurile nechirurgicale:

  • aplicarea de creme si plasturi cu silicon
  • laser-terapie (utila pentru diminuarea pigmentarii cicatricilor, cresterea elasticitatii acestora, reducerea grosimii tesutului cicatricial)
  • umplerea unor cicatrici deprimate prin injectarea de fillere rezorbabile (acid hialuronic, colagen, etc) sau permanente (silicon, goretex, etc) sau grasime proprie (recoltata prin lipoaspiratie de la aceeasi persoana)
  • tatuarea cicatricilor depigmentate
  • peelingul chimic sau prin aplicarea de azot lichid (crioterapia)
  • injectarea intracicatriciala de preparate corticosteroide sau antimitotice (in cazul cicatricilor excesive, cheloide, pentru a le face mai fine si mai plate)
  • injectarea intracicatriciala de PRP (plasma imbogatita cu trombocite- terapia vampir), procedeu care stimuleaza capacitatea organismului de vindecare si regeneraredermabraziunea poate reduce grosimea cicatricei

Tratamentul chirurgical:

Interventiile chirurgicale indeparteaza tesutul cicatricial si reaseaza tesuturile inconjuratoare.

Care sunt procedurile chirurgicale folosite:

  • Cicatricile de mici dimensiuni– pot fi indepartate prin excizia completa si sutura
  • Cicatricile cu dimensiuni moderate – pot fi indepartate prin excizia completa si acoperirea defectului rezultat fie cu lambouri locale, fie cu grefe de piele. Lambourile din vecinatatea cicatricei au avantajul ca pe langa faptul ca acopera defectul rezultat dupa indepartarea cicatricei, pot deplasa noua cicatrice in regiuni mai putin vizibile.

Cicatricile de mari dimensiuni pot fi indepartate prin:

  • excizia seriata ( excizia in etape sucesive) si sutura. Astfel o cicatrice lata va putea fi inlocuita cu una fina si ingusta.
  • crearea unui exces de piele in vecinatatea cicatricei, prin introducerea unui expander tisular ( o punga care se umple progresiv cu ser fiziologic, intinzand astfel tesuturile de deasupra ei). Ulterior se practica excizia completa a cicatricei si acoperirea ei cu tesutul in exces din vecinatate
  • excizia completa a cicatricei si acoperirea cu lambouri de mai mari dimensiuni (regionale sau de la distanta) sau cu grefe de piele de mari dimensiuni
  • in cazul cicatricilor groase se poate face excizia tangentiala, prin care se indeparteaza o portiune din grosimea tesutului cicatricial.

Operatia de reductie mamara

Micsorarea sanilor

Chirurgia sanului – Operatia de reductie mamara

Operatia de reductie mamara sau mamoplastia de reductie reprezinta, asa cum ii spune si numele procedura chirurgicala de micsorare, de reducere, a sanilor. 

Scopul operatiei

  • Imbunatatirea proportiilor, pozitiei si aspectului sanilor,
  • Imbunatatirea calitatii vietii pacientei, prin disparitia simptomatologiei produse de macromastie (dureri ale coloanei vertebrale, umerilor, toracelui, etc)

Operatia de reductie mamara urmareste:

  1. Reducerea volumului sanilor
  2. Pozitionarea cat mai naturala a sanilor (corectarea ptozei mamare)
  3. Reducerea dimensiunilor areolei si pozitionarea cat mai naturala a acesteia
  4. Obtinerea simetriei

Ce investigatii preoperatorii sunt necesare?

  1. Analize de sange
  2. Investigatii de rutina, care sa ateste starea de sanatate a pacientei (hemoleucograma, VSH, glicemie, uree si creatinina serica, TGO, TGP, timpi de coagulare : APTT, PT, INR, markeri virali -Ag Hbs, anticorpi antiVHC-)

Investigatii imagistice:

  • Ecografia mamara – la pacientele tinere
  • Sonoelastografia – pentru evaluarea leziunilor suspecte descoperite ecografic
  • Mamografia – la pacientele cu varsta de peste 40 ani sau pentru evaluarea leziunilor suspecte decelate ecografic

Detalii preoperatorii:

In timpul consultatiei preoperatorii se vor urmari urmatoarele aspecte:

  • Se va evalua forma si dimensiunile sanilor, in relatie cu perimetrul toracic si cu proportiile ideale;
  • Se vor palpa sanii si regiunile axilare, evaluand consistenta tesuturilor, eventuala prezenta a unor formatiuni tumorale si a adenopatiilor (ganglioni mariti)
  • Se va evalua gradul de ptoza al glandei mamare (cat este de cazut sanul)
  • Se va evalua pozitia si marimea areolelor
  • Se vor observa eventualele asimetrii de forma, marime si pozitie a sanilor
  • Se va evalua calitatea pielii de la nivelul regiunii mamare, precum si iritatiile pielii de sub sani
  • Se vor efectua fotografii si masuratori ale regiunilor mamare
  • Se va evalua starea de sanatate a pacientei si se vor obtine informatii legate de istoricul medical al acesteia. Nu in ultimul rand se vor recomanda investigatii preoperatorii (analize de sange, investigatii imagistice) si va ajusta sau va stopa administrarea unor medicamente care cresc riscul de sangerare (aspirina, anticoagulante orale, medicatie naturista, etc),
  • Va recomanda renuntarea la fumat cu cel putin 2 saptamani inaintea operatiei.

 Indicatii:

la pacientele cu sanii mari si grei
cand macromastia determina simptomatologie neplacuta (dureri de spate, umeri, deformari ale coloanei vertebrale, iritatii in santul submamar)
starea de sanatate este buna
asteptarile pacientei sunt realiste

Contraindicatiile:

– paciente cu varsta sub 18 ani
– prezenta lactatiei sau lactatie recenta
– prezenta formatiunilor tumorale mamare suspecte (neevaluate), pana la investigarea completa a acestora
– prezenta bolilor cronice grave
– fumatul, intrucat prin vasoconstrictia pe care o produce poate creste semnificativ numarul complicatiilor ischemice si a necrozelor de piele.

Cum se desfasoara operatia?

  • operatia se practica sub anestezie generala.
  • operatia dureaza in medie 4 ore, dar se poate prelungi in functie de complexitatea modificarilor ce se impun.
  • cea mai frecventa incizie descrie un contur asemanator “unei gauri de chei”, prin intermediul careia se asigura accesul la tesutul mamar.

Cicatricea rezultata este asemanatoare unei “ancore”, sau unui “T inversat” formata dintr-un traiect periareolar, ce se continua cu o cicatrice mediana verticala, perpendiculara pe o cicatrice usor curba, situatea sub san (in santul inframamar).

Evolutie postoperatorie

  • La finalul interventiei chirurgicale plagile vor fi suturate si vor fi acoperite cu steri-strips.
  • Ele vor necesita o ingrijire minima (tamponare cu betadine si aplicarea unui plasture steril) pana la indepartarea firelor de sutura, la 12-14 zile dupa operatie.
  • Spitalizarea dureaza in general o zi ( exceptional poate dura 2 zile)
  • Uneori este necesara plasarea unui tub de dren pentru 24-48 ore, prin care se vor evacua fluidele in exces de la nivelul zonei operate.
  • Operatia determina un disconfort moderat, care insa poate fi controlat prin medicatie antialgica obisnuita (algocalmin, nurofen, paracetamol); de asemenea se va administra un antibiotic oral 5 zile postoperator.
  • Postoperator pacienta va sta intinsa pe spate, cu toracele usor ridicat.
  • Dupa operatie se recomanda purtarea timp de 6 saptamani a unei bustiere elastice compresive.
  • Expunerea la soare si efortul fizic intens (care implica musculature pectorala) vor fi evitate 3 luni dupa operatie.

Complicatiile mamoplastiei de reductie:

Complicatiile generale sunt cele comune oricarei proceduri invasive, fiind reprezentate de anumite complicatii cardio-respiratorii ce pot aparea datorita anesteziei generale.

Complicatiile locale, specifice:

  1. sangerarea, daca este importanta poate impune reinterventia in scopul hemostazei
  2. infectia este extrem de rara, fiind prevenita prin administrarea de antibiotice
  3. necroza complexului areolo-mamelonar se poate datora tensiunii, torsiunii sau compresiunii pediculului glandular
  4. tulburarile de sensibilitate la nivelul areolei, dispar de obicei in cateva luni de la operatie
  5. asimetria
  6. formarea de cicatrici vicioase, complicatie mai evidenta in cazul mamoplastiei cu cicatrice “in T inversat”, la locul de unire al celor 3 incizii, datorita insumarii tensiunilor de la acest nivel.

Operatia de ridicare a sanilor (mastopexie)

Ridicarea sanilorOperația de ridicare a sânilor – Liftingul mamar

Mastopexia sau operatia de ridicare a sanilor (liftingul mamar) are scopul de a imbunatati aspectul si forma sanilor cazuti sau lasati.

Scopul operatiei:

  • Pozitionarea cat mai naturala a sanilor
  • Reducerea dimensiunilor areolei si pozitionarea cat mai naturala a acesteia
  • Obtinerea simetriei

Obiective ale operatiei de lifting mamar:

✓ Indepartarea excesului de piele

✓ Ridicarea glandei

✓ Eventuala augmentare a tesutului mamar atrofiat (marirea sanilor)

Ce investigatii preoperatorii sunt necesare?

Analize de sange

Investigatii de rutina, care sa ateste starea de sanatate a pacientei (hemoleucograma, VSH, glicemie, uree si creatinina serica, TGO, TGP, timpi de coagulare : APTT, PT, INR, markeri virali (Ag Hbs, anticorpi antiVHC)

Investigatii imagistice

  • Ecografia mamara – la pacientele tinere
  • Sonoelastografia – pentru evaluarea leziunilor suspecte descoperite ecografic
  • Mamografia – la pacientele cu varsta de peste 40 ani sau pentru evaluarea leziunilor suspecte decelate ecografic

Detalii preoperatorii:

In timpul consultatiei preoperatorii se vor urmari urmatoarele aspecte:

Se va evalua forma si dimensiunile sanilor, in relatie cu perimetrul toracic si cu proportiile ideale;

Se vor palpa sanii si regiunile axilare, evaluand consistenta tesuturilor, eventuala prezenta a unor formatiuni tumorale si a adenopatiilor (ganglioni mariti)

Se va evalua gradul de ptoza al glandei mamare (cat este de cazut sanul)

Se va evalua pozitia si marimea areolelor

Se vor observa eventualele asimetrii de forma, marime si pozitie a sanilor

Se vor efectua fotografii si masuratori ale regiunilor mamare

Se va evalua starea de sanatate a pacientei si se vor obtine informatii legate de istoricul medical al acesteia. Nu in ultimul rand se vor recomanda investigatii preoperatorii (analize de sange, investigatii imagistice) si va ajusta sau va stopa administrarea unor medicamente care cresc riscul de sangerare (aspirina, anticoagulante orale, medicatie naturista, etc),

Se va recomanda renuntarea la fumat cu cel putin 2 saptamani inaintea operatiei.

Indicatii:

  • Ptoza minima poate fi corectata prin introducerea unui implant mamar, la care se adauga o procedura de fixare interna a glandei
  • Ptoza usoara se corecteaza prin rezectia unui inel de piele din jurul areolei ( mastopexia circumareolara)
  • Ptoza moderata se poate corecta printr-o mastopexie cu cicatrice verticala
  • Ptoza severa se corecteaza cu o procedura ce implica incizii sub forma unui T inversat
  • Pseudoptoza poate fi crorectata prin augmentare cu implanturi +/- excizia pielii circumareolare sau din polul inferior al glandei

Contraindicatiile:

∅ Paciente cu varsta sub 18 ani

∅ Prezenta lactatiei sau lactatie recenta

∅ Prezenta formatiunilor tumorale mamare suspecte (neevaluate), pana la investigarea completa a acestora

∅ Prezenta bolilor cronice grave

∅ Fumatul, intrucat prin vasoconstrictia pe care o produce poate creste semnificativ numarul complicatiilor ischemice si a necrozelor de piele.

Cum se desfasoara operatia de ridicare a sanilor?

  • Operatia se practica sub anestezie generala.
  • Operatia dureaza in medie 3-4 ore, dar se poate prelungi in functie de complexitatea modificarilor ce se impun.
  • Spitalizarea dureaza in general o zi ( exceptional poate dura 2 zile)

Evolutie postoperatorie:

  • La finalul interventiei chirurgicale plagile vor fi suturate si vor fi acoperite cu steri-strips.
  • Ele vor necesita o ingrijire minima ( tamponare cu betadine si aplicarea unui plasture steril) pana la indepartarea firelor de sutura, la 12-14 zile dupa operatie.
  • Uneori este necesara plasarea unui tub de dren pentru 24-48 ore, prin care se vor evacua fluidele in exces de la nivelul zonei operate.
  • Operatia determina un disconfort moderat, care insa poate fi controlat prin medicatie antialgica obisnuita (algocalmin, nurofen, paracetamol); de asemenea se va administra un antibiotic oral 5 zile postoperator.
  • Postoperator pacienta va sta intinsa pe spate, cu toracele usor ridicat.
  • Dupa operatie se recomanda purtarea timp de 6 saptamani a unei bustiere elastice compresive.
  • Expunerea la soare si efortul fizic intens (care implica musculature pectorala) vor fi evitate 3 luni dupa operatie.

Complicatiile operatiei de lifting mamar:

Complicatiile generale sunt cele comune oricarei proceduri invasive, fiind reprezentate de anumite complicatii cardio-respiratorii ce pot aparea datorita anesteziei generale.

Complicatiile locale, specifice:

  1. sangerarea, daca este importanta poate impune reinterventia in scopul hemostazei
  2. infectia este extrem de rara, fiind prevenita prin administrarea de antibiotice
  3. necroza complexului areolo-mamelonar se poate datora tensiunii, torsiunii sau compresiunii pediculului glandular
  4. tulburarile de sensibilitate la nivelul areolei, dispar de obicei in cateva luni de la operatie
  5. asimetria
  6. formarea de cicatrici vicioase, complicatie mai evidenta in cazul mamoplastiei cu cicatrice “in T inversat”, la locul de unire al celor 3 incizii, datorita insumarii tensiunilor de la acest nivel.

Operatia de marire a sanilor

Chirurgie estetica - Operatia de marire sani

Operatia de marire a sanilorOperatia de marire a sanilor

Mamoplastia de augmentare

Operatia de marire a sanilor (Mamoplastia de augmentare) se practica pentru cresterea dimensiunilor si imbunatatirea formei sanilor, precum si pentru corectarea asimetriilor mamare sau a ptozelor usoare.

Ce se stie despre implanturile mamare?

  • Cele mai frecvent folosite implanturi sunt cele umplute cu gel siliconic (implanturi siliconice) sau cu ser fiziologic (implanturi saline). Gelul siliconic actual folosit in implanturi este mai ferm, coeziv, care nu curge chiar daca invelisul implantului se rupe.
  • Dupa forma, implanturile pot fi rotunde sau anatomice (forma naturala, “in picatura”). Cele rotunde au o forma hemisferica si asigura o umplere egala a tuturor cadranelor sanului, conferind acestuia un aspect mai rotunjit in zona decolteului. Protezele anatomice sunt mai subtiri la polul superior si mai bombate la polul inferior, imitand mult mai bine aspectul natural al sanului.
  • Indiferent de forma implanturilor, exista o gama foarte larga de marimi, datorita variatiei diametrului, inaltimii sau grosimii acestora (plata, medie, inalta, extrainalta).
  • Dupa tipul invelisului, exista invelisuri netede si invelisuri texturate (rugoase), aparute in incercarea de a reduce dezvoltarea contracturii capsulare. De asemenea au aparut invelisurile multistratificate, care scad semnificativ posibilitatea microexteriorizarile de silicon prin porii implantului.

Operatia de marire a sanilor – Ce investigatii preoperatorii sunt necesare?

Analize de sange

investigatii de rutina, care sa ateste starea de sanatate a pacientei (hemoleucograma, VSH, glicemie, uree si creatinina serica, TGO, TGP, timpi de coagulare : APTT, PT, INR, markeri virali -Ag Hbs, anticorpi antiVHC-)

Investigatii imagistice:

  • Ecografia mamara – la pacientele tinere
  • Sonoelastografia – pentru evaluarea leziunilor suspecte descoperite ecografic
  • Mamografia – la pacientele cu varsta de peste 40 ani sau pentru evaluarea leziunilor suspecte decelate ecografic

Detalii preoperatorii pentru operatia de marire a sanilor:

In timpul consultatiei preoperatorii se vor urmari urmatoarele aspecte:
– Se va evalua forma si dimensiunile sanilor, in relatie cu perimetrul toracic si cu proportiile ideale;
– Se vor palpa sanii si regiunile axilare, evaluand consistenta tesuturilor, eventuala prezenta a unor formatiuni tumorale si a adenopatiilor (ganglioni mariti)
– Se va evalua pozitia si marimea areolelor
– Se vor observa eventualele asimetrii de forma, marime si pozitie a sanilor
– Se va evalua elasticitatea pielii de la nivelul regiunii mamare
– Se vor efectua fotografii si masuratori ale regiunilor mamare
– Se va evalua starea de sanatate a pacientei si se vor obtine informatii legate de istoricul medical al acesteia. Nu in ultimul rand se vor recomanda investigatii preoperatorii (analize de sange, investigatii imagistice) si va ajusta sau va stopa administrarea unor medicamente care cresc riscul de sangerare (aspirina, anticoagulante orale, medicatie naturista, etc).

Indicatii pentru o operatie de marire a sanilor reusita:

– La pacientele cu sanii mici ( hipotrofici)
– La pacientele cu sanii hipotrofici, cu pseudoptoza sau usoara ptoza
– Varsta peste 18 ani
– Starea de sanatate este buna
– Asteptarile pacientei sunt realiste

Operatia de marire a sanilor – Contraindicatiile operatiei

– Paciente cu varsta sub 18 ani
– Prezenta lactatiei sau lactatie recenta
– Prezenta formatiunilor tumorale mamare suspecte (neevaluate), pana la investigarea completa a acestora
– Prezenta bolilor cronice grave
– Ptoza moderata si severa ( pentru care trebuie asociata mastopexia)

Cum se desfasoara operatia ?

– Operatia se practica sub anestezie generala.
– Operatia dureaza in medie 2 ore, dar se poate prelungi in functie de complexitatea modificarilor ce se impun.
– Caile de abord pentru introducerea implantului mamar sunt: inframamara, periareolara (cele mai frecvente), transaxilara sau periombilicala. Alegerea unei anumite cai de abord depinde atat de preferintele pacientei si ale chirurgului, cat si anumiti factori locali.

– Implanturile pot fi plasate direct sub glanda mamara (subglandular), sub muschiul pectoral mare (subpectoral). In ultimii ani s-au descris metode care combina cele doua tehnici ( tehnica in plan dual sau multiplan), care permite o mai buna modelare a tesutului mamar.

Evolutia postoperatorie:

– La finalul interventiei chirurgicale plagile vor fi suturate intradermic si vor fi acoperite cu steri-strips.
– Ele vor necesita o ingrijire mimina (tamponare cu betadine si aplicarea unui plasture steril) pana la indepartarea firelor de sutura, la 12-14 zile dupa operatie.
– Spitalizarea dureaza in general o zi ( exceptional poate dura 2 zile)
– In mod exceptional este necesara plasarea unui tub de dren pentru 24 ore, prin care se vor exterioriza fluidele in exces de la nivelul zonei operate.
– Postoperator pacienta va sta intinsa pe spate, cu toracele usor ridicat
– operatia determina un disconfort moderat, care insa poate fi controlat prin medicatie antialgica obisnuita (algocalmin, nurofen, paracetamol, tramadol); de asemenea se va administra un antibiotic oral 5 zile postoperator.
– Postoperator se recomanda purtarea timp de 4-6 saptamani a unei bustiere elastice compresive.
– Expunerea la soare si efortul fizic intens (care implica musculature pectorala) vor fi evitate 3 luni dupa operatie.

Complicatiile mamoplastiei de augmentare:

Complicatiile generale sunt cele comune oricarei proceduri invasive, fiind reprezentate de anumite complicatii cardio-respiratorii ce pot aparea datorita anesteziei generale.

Complicatiile locale, specifice:

  1. Sangerarea (hematomul) are o incidenta redusa si poate necesita reinterventia pentru evacuarea colectiei sangvine.
  2. Infectia este rara si poate impune scoaterea implantului pana la indepartarea focarului infectios; in aceasta situatie reintroducerea protezei este posibila dupa 3-6 luni.
  3. Tulburarile de sensibilitate ale mamelonului si areolei sunt in general temporare si dispar in cateva luni.
    → Cicatricile vicioase (hipertrofce sau cheloide) pot aparea mai ales la nivel axilar si inframamar, fiind extrem de rare in cazul abordului periareolar. Pot necesita o corectie chirurgicala ulterioara.
    → Asimetria este datorata rotirii implantului, contracturii capsulare sau unei erori de tehnica chirurgicala.
  4. Neregularitatile de contur ale regiunii mamare sunt determinate de formarea a unei capsule groase (contractura capsulara) in jurul implantului , care poate modifica forma si consistenta acestuia. Cu cat contractura capsulara este mai accentuata, cu atat fermitatea la palpare a sanului si distorsiunile aparute sunt mai mari. Uneori este necesara capsulotomia, adica sectionarea tesutului ingrosat, pentru relaxarea acestuia si disparitia distorsiunilor. Alteori se impune capsulectomia, adica indepartarea in totalitate a tesutului fibros din jurul implantului.
  5. Neregularitatile de contur pot aparea si datorita plierii implantului, mai frecventa in cazul protezelor saline sau a celor cu gel siliconic moale.

Blog

Chirurgie estetica | Operatie estetica

Chirurgie estetica si reparatorie. Chirurgie plastica si reconstructiva

Fascinaţia pentru frumuseţea exterioară a fost intotdeauna o borna importanta a interatiunii umane. Azi aceasta devine din ce în ce mai puternică, imaginea perfectă fiind promovată prin intermediul tuturor canalelor media. Cariera perfectă, familia perfectă, statutul social şi o încredere în sine – toate acestea gravitează în jurul ideii de chip şi contur corporal cât mai apropiate de perfecţiune. A obtine imaginea pe care ti-o doresti nu mai este imposibil astăzi datorită incredibilelor opţiuni şi posibilităţi pe care ni le oferă chirurgia estetică.


Chirurgia estetica reconstructiva sanului

Cum se aleg implanturile mamare?

CUM SE ALEG IMPLANTURILE MAMARE?

Marirea  sanilor este una dintre cele mai frecvente operatii estetice practicata in lume, iar popularitatea ei a crescut de-a lungul timpului. Fiind o procedura relativ usoara din punct de vedere tehnic si cu complicatii destul de rare, ar trebui sa ofere un grad ridicat de satisfactie pacientelor.

Scopul acestor operatii de remodelare a sanilor nu este de a obtine sani de dimensiuni mai mari, ci in primul rand de a crea sani simetrici si atractivi din punct de vedere estetic.

Inaintea oricarei proceduri de  augmentare mamara,  chirurgul trebuie sa analizeze numeroase alternative si variabile legate de marimea si dimensiunile implanturilor si de calitatea tesuturilor care  le vor acoperi, astfel incat rezultatul postoperator sa fie predictibil pe termen lung, iar riscurile, complicatiile si rata reoperarii sa fie minime.

Ca urmare, deciziile preoperatorii au o insemnatate majora, intrucat chirurgul trebuie sa aprecieze daca va exista o acoperirea adecvata a implantului cu  tesuturi de-a lungul intregii vieti a pacientei, va trebui sa evalueze greutatea si presiunea pe care implanturile le vor exercita asupra tesuturilor si -poate cel mai important lucru-, va trebui sa determine marimea si pozitia ideala a implanturilor pe peretele toracic. De aceea, o tehnica chirurgicala impecabila  nu este suficienta pentru a asigura  un rezultat postoperator excelent, daca implanturile  au fost prost alese sau au fost plasate intr-o pozitie incorecta.

Chirurgie estetica – Implanturi de silicon

Chirurgie estetica – Implanturi mamare

INAINTE:   MALPOZITIA IMPLANTURILOR MAMARE  (Implanturi mamare rotunde, alese incorect si plasate defectuos – operatie realizata intr-o alta clinica)

 

 

DUPA:  MAMOPLASTIE SECUNDARA ( schimbarea implanturilor rotunde cu unele anatomice adaptate caracteristicilor organismului, pozitionate  in armonie cu dimensiunile toracelui)

 

Cum se aleg implanturile mamare?

De cele mai multe ori chirurgul se afla in fata unei paciente fara prea multe informatii medicale,  dar ale carei asteptari legate de operatie sunt direct proportionale cu marimea implantului sau sunt influentate de modelele impuse de media. Ca urmare,  este esential ca preoperator sa se realizeze o evaluare clinica riguroasa  si sa fie oferite informatii medicale cuprinzatoare si adecvate, precum si explicatii detaliate referitoare la procedura, riscuri si evolutia pe termen lung, astfel incat pacientele sa inteleaga ca in urma operatiei de augmentare mamara nu se creeaza noi sani, ci se mareste tesutul existent. In consecinta, aspectul postoperator va depinde in mare masura de situatia de dinainte de operatie, iar pozitia areolelor, distanta dintre sani si asimetriile cutiei toracice sunt putin influentate de operatie.

Chirurgie estetica – Implanturi de silicon

Chirurgie estetica – Implanturi mamare

Implantul mamar este in esenta un obiect tridimensional, caracterizat de diametru ( latime= inaltime) si de proiectie ( grosime) -in cazul implanturilor rotunde- si de latime, inaltime si proiectie -in cazul implanturilor anatomice-. El trebuie pozitionat astfel incat sa fie in armonie cu dimensiunile organismului: latimea si inaltimea toracelui si gradul de intindere a tesuturilor de la nivelul regiunii mamare.

Implant mamar

In trecut ,  sistemul de alegere a implantului  se facea pe baze subiective, in functie de dorintele pacientei si ale chirurgului, alegandu-se in mod arbitrar un implant al carui volum si dimensiuni fortau tesutul sub care era introdus. Intrucat nu erau stabilite limite legate de volum sau de dimensiuni, puteau fi alese implanturi care erau fie prea late, fie cu proiectie prea mare, comparativ cu dimensiunile ideale, iar consecintele negative asupra tesuturilor  erau ireversibile.

Chirurgie estetica – Implanturi de silicon

In prezent se tine cont de dimensiunile si caracteristicile toracelui pacientei si de calitatea tesutului de acoperire, fiind ales implantul care se potriveste limitarilor impuse de acesti parametri obtinuti prin masuratori riguroase. Poate cel mai important factor de care se tine cont este gradul de intindere a tesuturilor, parametrul de care depinde stabilirea proiectiei implantului si care este esential pentru  a imagina tridimensional rezultatului final. Urmand un algoritm aproape matematic, bazat pe criterii cantitative, chirurgul este cel care alege implantul ideal,  realizand astfel o reconciliere intre dorintele pacientei si caracteristicile organismului.

Chirurgie estetica – Implanturi de silicon

Care sunt dimensiunile implantul ideal:

  • marginea laterala a implantului nu va depasi marginea laterala a toracelui
  • proiectia implantului va fi astfel aleasa astfel incat implantul sa fie acoperit optim cu tesuturi (evitandu-se intinderea exagerata)
  • complexul areolo-mamelonar va fi pozitionat corespunzator centrului implantului
  • santul inframamar va fi pozitionat astfel incat in intindere maxima, tesutul dintre santul inframamar si mamelon se va  mula perfect pe conturul jumatatii inferioare a implantului
  • va avea o greutate adecvata caracteristicilor toracelui pacientei

Un implant bine ales nu va intinde exagerat tesuturile, iar riscul de dehiscenta (desfacere) a inciziei si de extrudere ( eliminare) a implantului va fi foarte mic. De asemenea, tesuturile  nu se vor atrofia si subtia si astfel nu se vor vedea sau palpa marginile implantului sau eventuale cute ale acestuia si va diminua semnificativ riscul de ptoza mamara ( lasarea sanilor).

 

INAINTE

DUPA

 

INAINTE

DUPA


Plastia mameloanelor

Plastia mameloranelor

Chirurgia sanului – Plastia mameloanelor

Sanii reprezinta simbolul feminitatii si ca urmare, orice imperfectiune, asimetrie sau dismorfism aparute la acest nivel poate avea implicatii emotionale si psihosexuale.

Mameloanele  sunt acele proeminente situate in centrul areolelor si a regiunilor mamare si ca urmare, reprezinta elemente estetice importante ale sanului. In ultimul timp, corectia chirurgicala a mameloanelor a castigat poularitate, pe masura ce femeile au devenit constiente ca aceasta problema care determina nemultumire si neincredere in sine,  poate fi rezolvata.

Mameloanele normale au o forma cilindrica si proemina cativa mm deasupra conturului sanului, in conditii de temperatura normala.  La frig sau atunci cand sunt stimulate ele devin erectile , accentuandu-si tonicitatea si dimensiunile

Mameloanele invaginate  sunt mameloanele care nu mai au proiectia specifica, avand un aspect aplatizat sau infundat. In functie de gravitatea aplatizarii, exista 3 stadii  sau grade de invaginare.

✓ In stadiile usoare (gradul 1) mameloanele pot sa dobandeasca o usoara proiectie prin stimulare si o mentin dupa incetarea exercitarii presiunii.

✓ In stadiile medii (gradul 2) mameloanele devin proiectate prin stimulare, dar se  retracta dupa incetarea stimularii

✓ In stadiile avansate (gradul  3) mameloanele nu de dezinvagineaza prin stimulare. In aceste cazuri, pe langa deficitul estetic , exista si frecvente complicatii infectioase din cauza acumularii sub areola a secretiilor eliminate prin orificiul mamelonar.

Care sunt cauzele mameloanelor invaginate ?

✓ factori congenitali (prezenta de la nastere a unor canale galactofore prea scurte, prin care mamelonul este legat de glanda mamara)

✓ afectiuni inflamatorii ale glandei mamare

✓ posttraumatic (tesutul cicatricial trage mamelonul in interiorul sanului)

 Cum pot fi corectata aceste deformari?

In cazurile usoare sunt utile diferitele aparate, cum ar fi cele cu vacuum, care pot corecta retractia, desi rezultatele sunt de obicei modeste.

In cazurile moderate si severe tratamentul este chirurgical si consta in sectionarea canalelor galactofore scurte  sau a tesutului fibros care trage mamelonul inauntrul sanului. Uneori, pentru a preveni recidiva invaginarii, mamelonul trebuie mentinut cu un fir chirurgical plasat la baza acestuia. Operatia de corectie se face cu anestezie locala si prezinta riscuri locale minime. Daca in cursul operatiei se sectioneaza canalele galactofore, atunci alaptarea ulterioara nu mai este posibila.

Mameloanele retractate  sunt mameloane  cu aspect initial normal, care la un moment dat isi schimba pozitia, fiind trase  spre interiorul sanului.

Care sunt cauzele retractiei mamelonare?

✓ inaintarea in varsta

✓ prezenta anumitor tumori in spatele areolei; in aceasta situatie retractia este unilaterala

In toate aceste cazuri trebuie investigata riguros cauza retractiei, inainte de a se decide corectia mamelonului

Mameloanele hipertrofiate sunt mameloanele cu dimensiuni mai mari decat normalul, fapt care determina protruzia exagerata sau atarnarea disgratioasa a acestora

Care sunt cauzele aparitiei mameloanelor hipertrofiate?

✓ congenitale

✓ sarcina si alaptare sau anumiti  factori hormonali

Cum pot fi corectate mameloanele hipertrofiate?

Exista mai multe procedee chirurgicale de reductie a dimensiunilor mameloanelor, prin inlaturarea unei portiuni de tesut circumferential la baza, sau a unui fragment din regiunea distala. Operatia poate fi facuta atat la barbati cat si la femei si necesita in general doar anestezie locala

Care sunt riscurile operatiilor de corectie a mameloanelor ?

In majoritatea cazurilor operatiile de corectie a formei mameloanelor se practica sub anestezie locala si dureaza in medie 45 min-1 ora.

Ca in cazul oricaror altor operatii, ele pot avea anumite riscuri.  Complicatiile posibile sunt cele locale: infectia, sangerarea, necroza sau recidiva (reaparitia invaginarii). De asemenea, cicatricea postoperatorie poate fi vizibila, ingrosata, hiper sau hipopigmentata. Cand operatia se practica bilateral, pot aparea asimetrii. Foarte rar pot aparea tulburari de sensibilitate la nivelul mameloanelor. Cand operatia implica sectionarea canalelor galactofore, atunci alaptarea viitoare nu mai este posibila. Unele dintre aceste complicatii necesita corectii chirurgicale ulterioare.

Care este evolutia postoperatorie ?

  • Dupa operatie zona va fi acoperita cu un mic pansament sau cu un plasture, care sa nu comprime mamelonul.
  • Disconfortul postoperator este mic sau mediu si poate fi corectat prin antialgice obisnuite ( Nurofen, Paracetamol).
  • Activitatile obisnuite pot fi reluate a doua zi dupa operatie.
  • Este recomandat sa se evite efortul fizic intens, sportul , sauna 2 saptamani postoperator
  • Firele se suprima la aproximativ 7-10 zile de la operatie

Chirurgie estetica

DE LA DORINTA LA OPERATIE - care sunt pasii urmati de pacient?

Chirurgie estetica – De la dorinta la operatie

1. Informarea
Inainte de luarea unei decizii privitoare la programarea unei interventii de chirurgie plastica, pacientul trebuie sa fie cat mai bine informat asupra afectiunii de care sufera (cauzele si mecanismul de aparitie a bolii, posibilitatile terapeutice existente, avantajele si dezavantajele acestora, etc).

Internetul este un bun punct de plecare, mai ales daca se acceseaza site-uri medicale cuprinzand informatii pertinente, specializate, dar formulate pe intelesul publicului larg.
Totusi informatia electronica nu poate sa o  inlocuiasca pe aceea oferita de medicul curant pe parcursul consultatiei. In timpul acestei prime intalniri medicul va fi informat asupra asteptarilor pacientului si va stabili cele mai eficiente solutii terapeutice.

2. Consultatia

Problema medicala actuala va fi examinata si evaluata. Va fi deasemenea investigat istoricul medical, afectiunile asociate, medicatia curenta, pentru a se stabili daca pacientul este un bun candidat pentru un anumit tip de interventie chirurgicala. Pacientul va fi informat asupra procedeului operator, asupra beneficiilor si riscurilor interventiei chirurgicale, precum si asupra metodelor alternative de tratament si va avea posibilitatea sa puna intrebari, astfel incat in urma consultatiei sa-si stabileasca asteptari realiste referitoare la tratamentul pe care urmeaza sa-l efectueze.

3. Planul terapeutic

Tot in decursul primei consultatii se va stabili un plan terapeutic, care va include investigatiile preoperatorii, tratamentul chirurgical propriu-zis, precum si ingrijirile postoperatorii.

a) Investigatii inainte de operatie

Preoperator se recomanda efectuarea unor analize uzuale de sange (hemoleucograma, grup sangvin si Rh, VSH,  uree si creatinina serica, transaminaze serice, coagulograma), utile pentru a evalua statusul biologic al pacientului. De rutina  va fi investigata si functia inimii, cu ajutorul unei electrocardiograme. In functie de tipul afectiunii si al interventiei chirurgicale programate, vor fi recomandate investigatii specifice: ecografie mamara/sonoelastografie sau mamografie inainte de operatiile pe san, radiografie de masiv facial inainte de operatiile piramidei nazale, ecografie, CT sau RMN in cazul tumorilor, etc.  Uneori sunt necesare consulturi interdisciplinare, care au rolul de a intregi planul terapeutic ( de ex. consultul unui nutritionist pentru pacientii care prezinta depozite grasoase in exces, consult ORL inainte de rinoplastii,  consult chirurgical inainte de abdominoplastii etc.). Toti pacientii care necesita anestezie generala vor fi examinati preoperator de medicul anestezist.

b) Spitalizarea

In functie de complexitatea interventiei chirurgicale se poate opta pentru o spitalizare de zi (situatie in care pacientul va fi supus interventiei chirurgicale, fiind ingrijit cateva ore postoperator, pana cand starea generala permite externarea in aceeasi zi) sau pentru o spitalizare de una sau mai multe zile (situatie in care, dupa interventia chirurgicala pacientul va fi monitorizat initial in sectia de terapie intensiva, fiind ulterior transferat in rezerva de pe sectia de chirurgie).

Corectia chirurgicala a urechilor, a pleoapelor, remodelarea mameloanelor, imbunatatirea chirurgicala a aspectului cicatricilor, excizia tumorilor de parti moi, lipoaspiratiile mici si medii, interventiile de chirurgie plastica si reparatorie la nivelul mainii, etc pot fi efectuate in regim de spitalizare de zi. Operatiile estetice ale sanilor (marire, micsorare, ridicare), remodelarea corporala prin lipoaspiratia unei cantitati mari de grasime, abdominoplastia, rinoplastia,  liftingul facial  etc. necesita in cele mai multe dintre cazuri una sau  doua zile de spitalizare.

c) Operatia
In ziua operatiei pacientul va fi internat. Pregatirea preoperatorie include manevre specifice (abordul unei linii venoase, monitorizarea TA si a pulsului, eventual administarea unei medicatii anxiolitice, de linistire, care sa inlature stress-ul perioperator), precum si efectuarea de fotografii digitale (obligatorii in cazul interventiilor de chirurgie estetica) si eventual a masuratorilor si a desenului preoperator (foarte utile in cazul interventiilor de chirurgie plastica a sanilor, lipoaspiratii, blefaroplastii, reconstructii de defecte tisulare, etc).

d) Ingrijiri postoperatorii
Pe toata durata spitalizarii pacientii beneficiaza de ingrijire medicala 24 ore din 24, asigurata de liniile de garda . Supravegherea postoperatorie continua si specializata, ca si posibilitatea efectuarii unei game foarte largi de investigatii paraclinice permite interventia prompta si rezolvarea rapida a eventualelor complicatii postoperatorii.

La finalul operatiei inciziile vor fi pansate. Pansamentul va fi schimbat periodic pe o perioada de 7-14 zile, in general pana la suprimarea firelor de sutura. Postoperator pacientul poate simti un anumit grad de disconfort local, care insa este controlat de medicatia antiinflamatorie si antialgica administrata. Zona operata poate sa se umfle in zilele si chiar saptamanile de dupa operatie. Pentru a preintampina acest efect, este recomandata purtarea pe o perioada de 4-6 saptamani a unor bandaje elastice compresive ( bustiere- dupa operatiile de mamoplastie; corsete, pantaloni –  dupa lipoaspiratii).

Recuperarea postoperatorie difera in functie de tipul interventiei chirurgicale si de particularitatile fiecarui organism, reintegrarea in activitatile socio-profesionale fiind posibila dupa cateva zile (in cazul lipoaspiratiilor), dupa 1-2 saptamani (pentru operatiile sanilor, abdominoplastii, blefaroplastii) sau dupa 2-3 saptamani ( in cazul rinoplastiilor sau liftingului facial). Se recomanda evitarea efortului fizic intens si expunerea la soare 2-3 luni postoperator.

Cele mai multe paciente care se adreseaza chirurgiei cosmetice sunt ingrijorate de prezenta unei cicatrici postoperatorii. Trebuie stiut ca aceasta evolueaza si isi modifica aspectul pe o perioada de 6 luni-1 an postoperator. Chiar daca au scopul de a imbunatati aspectul unei regiuni, operatiile estetice sunt urmate de una sau mai multe cicatrici, dar acestea sunt in general de dimensiuni reduse sau sunt ascunse in zone mai putin vizibile (in spatele urechilor -pentru operatiile de corectie a urechilor, in scalp -in cazul liftingului facial, periareolar sau in santul submamar -in cazul operatiilor de marire a sanilor).