Ginecomastia, sau sanii la barbati – un tabu?
Ginecomastia, sau sanii la barbati – un tabu?
Barbatii considera regiunea pectorala ca fiind un pol de atractie masculina. Armonia acesteia inseamna muschi pectorali dezvoltati, cu contururi bine definite si care bombeaza usor prin convexitatea lor. Ideal este ca intre muschi si piele sa se interpuna cat mai putina grasime sau glanda mamara. Atunci cand aceste doua tesuturi sunt dezvoltate in exces, regiunea pectorala masculina dobandeste un aspect feminin, generand neincredere, jena si anxietate.
Se pare ca 3 din 10 barbati se confrunta cu aceasta problema, dar desi acestia sunt nemultumiti de aspectul corpului, de cele mai multe ori nu se adreseaza medicului, pentru a afla daca exista variante de tratament. In schimb, in incercarea de a-si pune in evidenta caracterele fizice masculine recurg la exercitii fizice intense, care in loc sa rezolve diformitatea locala, o accentueaza, prin marirea volumului si a convexitatii regiunii.
Cand aspectul regiunii pectorale este feminizat datorita unui exces de grasime, afectiunea se numeste pseudoginecomastie; cand glanda mamara este dezvoltata in exces, vorbim de ginecomastie. Ambele afectiuni beneficiaza de tratament chirurgical; rareori, in stadii incipiente ginecomastia poate fi tratata si medical.
Ginecomastia este consecinta unui dezechilibru intre cei doi hormoni care sunt implicati in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare si implicit a glandei mamare: estrogenul, hormonul feminizant, care stimuleaza dezvoltarea glandei mamare si testosteronul, hormonul masculinizant, care are rol inhibitor pe acesta glanda. In mod normal, glanda mamara este prezenta si la barbati, dar sub influenta testosteromului, al carui nivel sangvin depaseste de aproximativ 300 ori nivelul estrogenului, aceasta are dimensiuni reduse.
Ginecomastia, sau sanii la barbati – un tabu?
In mod normal, o inbalanta hormonala este considerata normala la nou-nascuti, la baietii puberi si la varstnici; in aceste situatii ginecomastia este considerata fiziologica si de obicei nu necesita tratament.
Ginecomastia care apare insa la barbatul adult poate fi cauzata de o multime de factori care cresc productia/efectul estrogenilor sau scad productia/ efectul androgenilor, cum ar fi : sindroamele congenitale in care este prezenta o dezvoltare insuficienta a testiculelor, sau sunt afectate anumite enzime sau factori implicati in metabolismul hormonilor sexuali, deficitele enzimatice care altereaza productia testosteronului, infectiile, traumatismele sau tumorile testiculare, bolile hipofizare, hipertiroidismul, insuficenta renala, anumite cancere, malnutritia, medicamente sau suplimente cu efect estrogenic sau factori toxici.
In ciuda numerosilor factori care ar putea fi responsabili de aparitia acestei afectiuni, totusi, intr-un numar semnificativ de cazuri nu se poate detecta nicio cauza, in aceasta situatie ginecomastia fiind denumita idiopatica.
In cazul ginecomastiei, primul pas al conduitei terapeutice consta in evaluarea cauzei care a condus la aceasta dezvoltare anormala a glandei mamare . Analizele uzuale de sange pot detecta o afectiune renala sau hepatica, iar evaluarea hormonala poate pune in evidenta diferite sindroame sau afectiuni endocrine. Testele imagistice (ecografie mamara, mamaografie, ecografie testiculara) pot pune in evidenta ginecomastia, eventuale tumori mamare sau testiculare.
In cazul in care se depisteaza o cauza primara a ginecomastiei, aceasta va fi tratata intai, iar pacientii vor fi urmariti pe o perioada de 6 luni-1an, timp in care se evalueaza daca concomitent cu remisia bolii primare se produce si regresia ginecomastiei. In cazul persistentei bolii dupa tratamentul cauzei, in cazul ginecomastiei idiopatice (fara o cauza primara decelabila) sau in cazul ginecomastiei vechi (care, fiind fibroasa, nu mai este susceptibila la remisie in urma tratamentului medicamentos) se indica interventia chirurgicala . Scopul este estetic, dar si de imbunatatire a statusului psihosocial.
Operatia, consta in indepartarea glandei mamare (mastectomie subcutanata), pe cale clasica sau endoscopica. Uneori se poate asocia si lipoaspiratia, sau alte proceduri plastice mai extensive (de indepartare a excesului de piele sau de remodelare a areolei si mamelonului).
Pseudoginecomastia nu este o boala propriu-zisa ci o lipodistrofie, adica o depunere excesiva a grasimii la nivelul unei anumite regiuni. Se mai numeste lipomastia si este frecvent intalnita la obezi. Spre deosebire de ginecomastie, examenul clinic nu deceleaza tesutul mamar de consistenta ferma din spatele areolei. Investigatiile imagistice si hormonale nu pun de obicei in evidenta nimic anormal. Cand pseudoginecomastia este asociata obezitatii, se recomanda scadere ponderala. In alte cazuri poate fi indicata lipoaspiratia, o operatie miniminvaziva de indepartare a excesului de grasime.
