Lifting Sprancene

Operatia de lifting al sprancenelor

Lifting Sprancene

LIftingul sprancenelorOperatia de lifting a sprancenelor

Procesul de imbatranire in etajul superior al fetei se manifesta prin lasarea tesuturilor situate deasupra orbitei si este urmat de aparitie ridurilor frontale, ptoza (coborarea) sprancenelor, aparitia unui exces de piele la nivelul pleoapelor ; toate aceste elemente confera fetei un aspect trist, suparat si obosit.

Uneori pacientii solicita o blefaroplastie, deoarece nu pot aprecia faptul ca ridicarea pozitiiei sprancenelor este suficienta pentru a corecta excesul de piele de la nivelul pleoapelor superioare; alteori, pentru un rezultat cat mai bun este necesare combinarea blefaroplastiei cu liftingul de sprancene

Care sunt cauzele imbatranirii etajului facial superior?

  • scaderea elasticitatii tesuturilor
  • lasarea (gravitationala) a tesuturilor
  • predispozitia genetica
  • miscarile repetitive ale muschilor faciali determina imbatranirea etajului facial superior

Care este scopul operatiei de lifting al sprancenelor?

Liftingul sprancenelor urmareste:

  •  pozitionarea cat mai naturala a sprancenelor:
  •  obtinerea unei sprancene arcuite si usor ascensionata in jumatatea laterala e foarte importanta la femei
  •  ridicarea usoara a pleoapei superioare si corectia pseudoptozei acesteia
  •  obtinerea simetriei
  •  indepartarea oboselii oculare din cauza efortului permanent de a increti fruntea pentru a avea un camp vizual mai bun
  •  largirea campului vizual superior

Ce investigatii preoperatorii sunt necesare?

Analize de sange

  • de obicei sunt necesare doar investigatii de rutina, care sa  ateste starea de sanatate a pacientului

Detalii preoperatorii

 In timpul consultatiei preoperatorii voi urmari urmatoarele aspecte

  • voi evalua forma si pozitia sprancenelor, in relatie cu celelalte elemente ale fetei si cu proportiile si pozitia ideala;
  • voi evalua gradul de ptoza a sprancenelor si a pleoapelor superioare
  • voi observa eventualele asimetrii de forma si pozitie ale sprancenelor si pleoapelor
  • voi evalua eventuala limitare a campului vizual
  • voi efectua fotografii ale regiunii perioculare
  • voi evalua starea de sanatate a pacientului si voi obtine informatii legate de istoricul medical al acestuia.
  • voi recomanda efectuarea unor investigatii preoperatorii (analize de sange, investigatii imagistice) si voi ajusta sau va stopa administrarea unor medicamente care cresc riscul de sangerare (aspirina, anticoagulante orale, medicatie naturista, etc),
  • voi recomanda renuntarea la fumat cu cel putin 2 saptamani inaintea operatiei.

Cand este indicata operatia?

Liftingul sprancenelor este o operatie strict individualizata, si ca urmare nu se poate practica pentru a satisface dorintele altcuiva sau pentru a copia o imagine ideala. Chirurgul plastician, tinand cont de dorintele si asteptarile pacientului, va stabili care este cea mai indicate procedura de repozitionare a sprancenelor, eventual asociata cu blefaroplastie superioara. Uneori aceaste operatii au indicatii medicale (cand lasarea sprancenelor si a pielii pleoapelor superioare limiteaza campul vizual). Alteori aceasta procedura chirurgicala este efectuata doar in scop estetic.

Este indicata atunci cand:

  • pozitia sprancenelor este cazuta fata de pozitia ideala
  • sprancenele cazute determina ingreunarea pleoapelor superioare si limitarea camplui vizual
  • starea de sanatate a pacientului este buna
  • asteptarile sunt realiste

Exista contraindicatii ale liftingului de sprancene?

  • cand exista un deficit de piele la nivelul pleoapei superioare, dupa o blefaroplastie anterioara

Cum se desfasoara operatia ?

  • Liftingul sprancenelor se practica in general sub anestezie generala, dar anumite tehnici pot fi efectuate si cu anestezie locala insotita de sedare.
  • Operatia dureaza in medie 1-2 ore.
  • Exista o multitudine de proceduri chirurgicale de lifting al sprancenelor, diferentiate in functie localizarea inciziilor, precum si in functie de modalitatea de ancorare a sprancenelor.
  • incizia poate fi plasata fie la nivelul marginii superioare a sprancenelor, la nivel mediofrontal, la nivelul liniei de insertie a parului sau in scalp (coronala).
  • disectia se face in plan subcutanat, subgaleal sau subperiostal. Cea mai frecventa tehnica de lifting frontal foloseste incizii plasate la nivelul scalpului frontal, iar disectia se practica de obicei in plan subgaleal, pana la nivelul marginii superioare a orbitei
  • se sectioneaza insertia muschilor corrugatori de la nivelul glabelei (regiunea dintre cele 2 sprancene), pentru a impiedica formarea ridurilor “de incruntare”
  • exista posibilitatea disectiei endoscopice, prin intermediul unor incizii de dimensiuni mai reduse plasate in scalp; are avantajul sectionarii mai facile a muschilor de la nivelul glabelei, responsabili de formarea ridurilor “de incruntare”
  • sustinerea si ancorarea sprancenelor intr-o pozitie inalta se face prin suturi de suspensie, suruburi sau benzi
  • se exizeaza pielea de la nivelul inciziei, in functie de cata ridicare a sprancenei se doreste
  • uneori se plaseaza un tub de dren la nivelul zonei de disectie

Evolutie postoperatorie

  • la finalul interventiei chirurgicale plagile vor fi suturate.
  • ele vor necesita o ingrijire minima pana la indepartarea firelor de sutura, la 7 zile dupa operatie.
  • uneori este necesara mentinerea unui tub de dren pentru 24-48 ore, prin care se vor evacua fluidele in exces de la nivelul zonei operate.
  • liftingul de sprancene determina un disconfort moderat, care insa poate fi controlat prin medicatie antialgica obisnuita.
  • postoperator se impune ca pacientul sa doarma cu capul usor ridicat.
  • expunerea la soare si efortul fizic intens vor fi evitate 3 luni dupa operatie.

Care sunt complicatiile liftingului de sprancene ?

Complicatiile generale sunt cele comune oricarei proceduri invazive, fiind reprezentate de anumite complicatii cardio-respiratorii ce pot aparea datorita anesteziei generale.

Complicatiile locale, specifice:

  • sangerarea, daca este importanta poate impune reinterventia in scopul hemostazei
  • infectia este extreme de rara, fiind prevenita prin administrarea de antibiotice
  • asimetria
  • formarea de cicatrici vicioase 

Care sunt procedeele moderne ?

Exista posibilitatea ridicarii nechirurgicale a sprancenelor cu ajutorul injectiilor cu botox, care slabind actiunea muschilor coboratori ai sprancenelor, determina inaltarea acestora cu pana la 3-4 milimetri, in special in jumatatea laterala.

Exista si prodeduri moderne de lifting miniinvaziv al sprancenelor, cu ajutorul unor fire sau benzi de suspensie   


Plastia mameloanelor

Plastia mameloranelor

Chirurgia sanului - Plastia mameloanelor

Sanii reprezinta simbolul feminitatii si ca urmare, orice imperfectiune, asimetrie sau dismorfism aparute la acest nivel poate avea implicatii emotionale si psihosexuale.

Mameloanele  sunt acele proeminente situate in centrul areolelor si a regiunilor mamare si ca urmare, reprezinta elemente estetice importante ale sanului. In ultimul timp, corectia chirurgicala a mameloanelor a castigat poularitate, pe masura ce femeile au devenit constiente ca aceasta problema care determina nemultumire si neincredere in sine,  poate fi rezolvata.

Mameloanele normale au o forma cilindrica si proemina cativa mm deasupra conturului sanului, in conditii de temperatura normala.  La frig sau atunci cand sunt stimulate ele devin erectile , accentuandu-si tonicitatea si dimensiunile

Mameloanele invaginate  sunt mameloanele care nu mai au proiectia specifica, avand un aspect aplatizat sau infundat. In functie de gravitatea aplatizarii, exista 3 stadii  sau grade de invaginare.

✓ In stadiile usoare (gradul 1) mameloanele pot sa dobandeasca o usoara proiectie prin stimulare si o mentin dupa incetarea exercitarii presiunii.

✓ In stadiile medii (gradul 2) mameloanele devin proiectate prin stimulare, dar se  retracta dupa incetarea stimularii

✓ In stadiile avansate (gradul  3) mameloanele nu de dezinvagineaza prin stimulare. In aceste cazuri, pe langa deficitul estetic , exista si frecvente complicatii infectioase din cauza acumularii sub areola a secretiilor eliminate prin orificiul mamelonar.

Care sunt cauzele mameloanelor invaginate ?

✓ factori congenitali (prezenta de la nastere a unor canale galactofore prea scurte, prin care mamelonul este legat de glanda mamara)

✓ afectiuni inflamatorii ale glandei mamare

✓ posttraumatic (tesutul cicatricial trage mamelonul in interiorul sanului)

 Cum pot fi corectata aceste deformari?

In cazurile usoare sunt utile diferitele aparate, cum ar fi cele cu vacuum, care pot corecta retractia, desi rezultatele sunt de obicei modeste.

In cazurile moderate si severe tratamentul este chirurgical si consta in sectionarea canalelor galactofore scurte  sau a tesutului fibros care trage mamelonul inauntrul sanului. Uneori, pentru a preveni recidiva invaginarii, mamelonul trebuie mentinut cu un fir chirurgical plasat la baza acestuia. Operatia de corectie se face cu anestezie locala si prezinta riscuri locale minime. Daca in cursul operatiei se sectioneaza canalele galactofore, atunci alaptarea ulterioara nu mai este posibila.

Mameloanele retractate  sunt mameloane  cu aspect initial normal, care la un moment dat isi schimba pozitia, fiind trase  spre interiorul sanului.

Care sunt cauzele retractiei mamelonare?

✓ inaintarea in varsta

✓ prezenta anumitor tumori in spatele areolei; in aceasta situatie retractia este unilaterala

In toate aceste cazuri trebuie investigata riguros cauza retractiei, inainte de a se decide corectia mamelonului

Mameloanele hipertrofiate sunt mameloanele cu dimensiuni mai mari decat normalul, fapt care determina protruzia exagerata sau atarnarea disgratioasa a acestora

Care sunt cauzele aparitiei mameloanelor hipertrofiate?

✓ congenitale

✓ sarcina si alaptare sau anumiti  factori hormonali

Cum pot fi corectate mameloanele hipertrofiate?

Exista mai multe procedee chirurgicale de reductie a dimensiunilor mameloanelor, prin inlaturarea unei portiuni de tesut circumferential la baza, sau a unui fragment din regiunea distala. Operatia poate fi facuta atat la barbati cat si la femei si necesita in general doar anestezie locala

Care sunt riscurile operatiilor de corectie a mameloanelor ?

In majoritatea cazurilor operatiile de corectie a formei mameloanelor se practica sub anestezie locala si dureaza in medie 45 min-1 ora.

Ca in cazul oricaror altor operatii, ele pot avea anumite riscuri.  Complicatiile posibile sunt cele locale: infectia, sangerarea, necroza sau recidiva (reaparitia invaginarii). De asemenea, cicatricea postoperatorie poate fi vizibila, ingrosata, hiper sau hipopigmentata. Cand operatia se practica bilateral, pot aparea asimetrii. Foarte rar pot aparea tulburari de sensibilitate la nivelul mameloanelor. Cand operatia implica sectionarea canalelor galactofore, atunci alaptarea viitoare nu mai este posibila. Unele dintre aceste complicatii necesita corectii chirurgicale ulterioare.

Care este evolutia postoperatorie ?

  • Dupa operatie zona va fi acoperita cu un mic pansament sau cu un plasture, care sa nu comprime mamelonul.
  • Disconfortul postoperator este mic sau mediu si poate fi corectat prin antialgice obisnuite ( Nurofen, Paracetamol).
  • Activitatile obisnuite pot fi reluate a doua zi dupa operatie.
  • Este recomandat sa se evite efortul fizic intens, sportul , sauna 2 saptamani postoperator
  • Firele se suprima la aproximativ 7-10 zile de la operatie

Brahioplastia

Brahioplastia - liftingul bratelor

Pielea de pe fata interna a bratelor este foarte subtire si fina. Frecvent, o data cu varsta sau dupa pierdere considerabila in greutate, se poate observa in aceasta zona un exces tegumentar inestetic.

Liftingul de brate sau "Brahioplastia" este o operatie estetica ce rezolva acest aspect neplacut, eliminand surplusul de piele si intinzand tegumentul, rezultatul fiind de fiecare data extrem de satisfacator pentru pacient.

Brahioplastia este o operatie simpla comparativ cu alte operatii estetice, are efecte pozitive pe termen indelungat si poate fi aplicata atat femeilor, cat si barbatilor.

Inainte de operatie

In cadrul consultatiei de dinaintea operatiei de brahioplastie se evalueaza starea de sanatate a pacientului (eventualele boli, alergii, medicamente uzuale).

Se recomanda evitarea utilizarii cu cel putin 10 zile inainte de lifting a medicamentelor de tip anti-inflamatoare sau aspirina (favorizeaza sangerarea).

Anticonceptionalele trebuiesc oprite cu 4-6 saptamani inainte de operatie (cresc riscul de complicatii tromboembolice, favorizeaza formarea de cheaguri in sange).

Inainte de litingul de brate, trebuie evitata expunerea excesiva la soare sau la solar (poate ingreuna cicatrizarea pielii). Se recomanda o dieta echilibrata in perioada pre- si postoperatorie.

De asemenea, este recomandat sa se opreasca fumatul cu cel putin 1 luna inainte sau macar sa se reduca considerabil numarul tigarilor fumate pe zi (ingreuneaza procesul de cicatrizare si pot aparea complicatii).

Operatia de brahioplastie

Frecvent, operatia de brahioplastie se asociaza cu o operatie de lipoaspiratie.
Incizia efectuata poate fi longitudinala pe fata interna a bratului, transversala la nivelul pliului axilar sau o combinatie intre cele doua.

Excizia excesului cutanat se face in functie de desenul preoperator. Durata operatiei de lifting brate este de 1,5 - 2 ore.
In cazul brahioplastiei cu incizie la nivelul pliului axilar, cicatricea este mai bine ascunsa, dar rezultatul estetic este mai putin spectaculos decat in cazul asocierii inciziei verticale.

La sfarsitul operatiei de lifting se aplica un bolero de compresiune la nivelul bratelor.

Dupa operatia de brahioplastie

Externarea se poate face in ziua respectiva sau dupa 24 de ore de la operatie.
Postoperator pot aparea echimoze (vanatai) la nivelul bratelor si edem. Acestea vor disparea in 10 - 20 de zile.

Durerile dupa brahioplastie sunt suportabile si ameliorate cu administrarea calmantelor obisnuite. Trebuie evitate toate miscarile care pot pune tensiune mare pe suturi (ex. ridicatul bratelor).

Intreruperea activitatii profesionale se face in functie de tipul activitatii. Exercitiile fizice pot fi reluate progresiv dupa 4 saptamani de la operatie.

Rezultatul final al liftingului de brate se evalueaza la 6 - 12 luni postoperator.

Complicatii:

Riscul anestezic trebuie discutat cu medicul anestezist. In zilele noastre, complicatiile legate de anestezie sunt foarte rare.

Complicatiile care pot aparea in urma operatiei de lifting brate sunt:

  • accidente trombo-embolice (flebita, embolie pulmonara) > foarte rare la liftingul de brate
  • hematom - apare foarte rar, se poate evacua daca este de mari dimensiuni
  • infectie - favorizata prin vecinatatea pliurilor naturale. Se previne prin igiena riguroasa pre si postoperatorie. Se vindeca prin tratament antibiotic, sau daca este cazul printr-o noua interventie de brahioplastie.
  • serom - prin acumularea de limfa si grasime lichefiata. Poate aprare la 8 zile postoperator. Tratamentul aceste complicatii consta in imbracaminte de compresiune si repaus. Daca este de mari dimensiuni trebuie punctionat.
    o intarziere in cicatrizare.
  • necroza cutanata la brat - uneori, dar este limitata si localizata. Mai frecvent la fumatori, mai ales daca nu s-a oprit fumatul.
  • tulburari de sensibilitate - scaderea sensibilitatii pe fata interna a bratului. Sensibilitatea normala reapare la 3 - 6 luni postoperator.

Cura chirurgicala a diastazisului

Cura chirurgicala a diastazisului muschilor drepti abdominali

Cura chirurgicala a diastazisului

Cura chirurgicala a diastazisului - Separatia muschilor abdominali este o problema cu care se confrunta multe proaspete mamici. Constituind mai degraba o problema estetica decat una care tine de sanatate, aceasta problema poate aparea datorita acumularii de kilograme suplimentare, mai ales in portiunea abdominala. Ce este diastaza abdominala, ce factori o cauzeaza si ce tratament necesita veti afla in articolul urmator.

Sub denumirea medicala de diastaza sau dehiscenta abdominala, separatia muschilor abdomenului se prezinta ca un spatiu distantat de la capul sternului pana la ombilic, evidentiat mai ales prin incordare (de 2,7 cm sau mai mare intre muschii din partea stanga si cea dreapta), fiind foarte des intalnita in randul gravidelor (aproximativ 30% din femeile insarcinate - conform unor alte studii un procent de 100% din femei se confrunta in ultimul trimestru cu o forma de diastaza abdominala). Nou-nascutii pot prezenta si ei diastaza (in special prematurii si copiii afro-americani), insa la ei dispare de la sine, dar si barbatii, in situatia lor cauzele fiind mult diferite (regimuri drastice de slabire sau ingrasare rapida-fluctuatii bruste de greutate, genuflexiuni sau tractiuni efectuate gresit etc.).

Femeile care au nascut mai mult de un copil sunt mai predispuse sa dezvolte aceasta afectiune, in special daca cei mici sunt apropiati ca varsta. De asemenea, si statura mica, varsta de peste 35 ani, ereditatea, o sarcina multipla sau un copil cu greutate mare la nastere constituie factori predispozanti, alaturi de o curbura pronuntata a spatelui si de un tonus muscular redus. Diastaza abdominala poate aparea in orice moment din ultima jumatate a sarcinii, insa este mai des observata dupa nastere cand peretele abdominal este lax, iar tesutul subtiat al zonei mediane nu mai ofera sprijinul adecvat pentru tors si organe interne.

Ce se intampla de fapt? Sarcina imprima o presiune mare asupra abdomenului incat uneori muschii din partea frontala nu-si mai pot mentine forma. Diastaza reprezinta o separare, iar recti indica muschii abdominali denumiti in termeni medicali drept rectus abdominis. Cand muschii se indeparteaza in acest mod uterul, intestinele si celelalte organe dispun doar de o banda subtire de tesut conjunctiv (de fapt e vorba de o panza din colagen) care sa-i tina laolalta; suplimentar, in timpul sarcinii intervin si hormonii care slabesc si mai mult tesutul. In lipsa suportului muscular necesar, o nastere vaginala poate fi mai dificil de realizat.

Fiind vizibila, diastaza abdominala este usor de diagnosticat doar prin intermediul unei examinari fizice; aceasta se realizeaza cu pacientul stand intins pe spate, cu genunchii indoiti la 90 grade avnd talpile sprijinite, iar capul usor ridicat cu barbia atingand pieptul. In timpul incordarii musculare, medicul amplaseaza degetele in puntea care este evidentiata. Masurarea grosimii separatiei este determinata de numarul de degete care intra in spatiul dintre muschii abdominali din dreapta si cei din stanga. O separatie constand intr-o grosime de 2 degete (aproximativ 1,5 cm) sau mai mult constituie factorul determinant pentru un diagnostic de diastaza abdominala.

Test pe care-l puteti face si voi chiar acasa:

Acest test va poate ajuta sa determinati daca suferiti de separatia muschilor abdominali:

  1. intindeti-va pe spate cu genunchii indoiti si talpile pe podea
  2. asezati o mana in spatele capului si pe cealalta pe abdomen cu degetele peste mijloc - paralela cu talia - la nivelul buricului
  3. cu muschii abdominali relaxati, apasati usor degetele in abdomen
  4. ridicati-va jumatatea superioara a corpului intr-un exercitiu de tip abdomen, asigurandu-va ca cutia toracica se misca mai aproape de pelvis
  5. miscati-va degetele in spate si in fata de-a lungul abdomenului, pipaind partea stanga si cea dreapta a muschilor abdominali. Verificati daca exista separatie deasupra si dedesubtul buricului.

Tratament:

Fizioterapeutii nu dispun de un indrumar standard cu privire la miscarile care va vor realinia musculatura abdominala; se pare ca are succes tehnica Tupler care implica efectuarea unor exercitii in timp ce purtati un separator abdominal (protejeaza si mentine laolalta muschii abdominali). Cand tesutul conjunctiv s-a vindecat, unele exercitii fizice si Pilates va pot ajuta sa-i fortifiati, insa nu toate sunt indicate in timpul sarcinii. Cel mai bine este sa incepeti fortifierea musculaturii inainte de sarcina, daca nu s-a instalat deja diastaza.

Daca nu se remediaza de la sine (de obicei in decurs de 8 saptamani de la nastere), diastaza abdominala este o problema cu care se poate trai. Daca totusi va deranjeaza, exista in acest sens si posibilitatea unei interventii chirurgicale denumita abdominoplastie; chirurgul efectueaza o plicatura (impatureste) si coase laolalta puntea centala slabita, uneori operatia putand fi efectuata laparoscopic. In cazul copiilor, hernia poate fi remediate pe cale chirurgicala.

Diastasis-ul abdominal consta in separarea muschilor drepti abdominali pe linia mediana si este localizat intre ombilic si apendicele xifoid. Cresterea presiunii abdominale, asociata cu o calitate slaba a tesutului conjunctiv si lipsa tonifierii musculaturii abdominale sunt cauzele care conduc la aceasta conditie.

Ce factori incurajeaza aparitia sa si respectiv o preintampina?

Femeile gravide sunt preponderent afectate, in special cele cu varsta peste 35 de ani, cu feti mari, mamele multipare cu nasteri la intervale scurte de timp sau cele cu sarcini multiple (gemeni, tripleti etc.). Evitarea acestor factori precum si o buna tonifiere a musculaturii abdominale inainte de aparitia unei sarcini preintampina aparitia diastasis-ului.

Doar femeile gravide/mamele se pot confrunta cu ea? In ce masura este prezenta la mame (ce pondere)?

Pe langa femeile insarcinate care reprezinta categoria cea mai frecvent afectata, diastasis-ul mai poate apare la nou-nascuti (prematuri mai ales) si la barbatii care fac efort fizic intens prin ridicarea greutatilor (sportivi).

In ce mod poate fi tratata?

In timpul sarcinii pot fi facute exercitii usoare ale musculaturii abdominale sub supravegherea stricta a unui kinetoterapeut. Daca aceste exercitii nu sunt corect efectuate, atunci defectul poate fi accentuat. Defectele usoare se refac spontan dupa medicnastere. Daca la 2 luni dupa nastere defectul nu s-a reparat, atunci se poate incepe kinetoterapia sub indrumarea unui specialist. Interventia chirurgicala este rareori necesara, abdominoplastia peretelui abdominal, consta in refacerea fasciilor si alipirea musculaturii abdominale, aceasta fiind necesara in cazurile care nu se rezolva prin metodele amintite sau in formele extreme in care apare hernia abdominala (anse intestinale, epiploon, stomac etc.).

Ce sfaturi am pentru mame in acest sens?

Aparitia unei sarcini trebuie sa apara pe un teren bine pregatit, cu o nutritie corespunzatoare, o conditie fizica buna prin tonifierea musculaturii abdominale importante in sustinerea peretelui abdominal supus unei greutati suplimentare si in efortul expulziv din timpul nasterii. De asemenea, intervalul intergestational de minimum 1 an dupa nasterea naturala si minimum 2 ani dupa nasterea prin operatie cezariana trebuie respectat."

De retinut!

Este bine sa evitati constipatia sau ridicatul obiectelor grele, inclusiv a copiilor, deoarece tensionati tesutul conjuctiv; si ridicatul in picioare/asezatul pe scaun trebuie evitat (va ridicati propria greutate). Se pare ca in cazul in care va confruntati cu episoade de tuse in timpul sarcinii, este indicat sa sustineti manual musculatura abdominala. Anumite exercitii fizice trebuie ocolite (cum sunt abdomenele, genuflexiunile, flotarile etc.), dar si inotul, unele pozitii de yoga si aplecatul; nu este de ajutor infasurarea taliei/purtarea unei centuri, fiind necesara corectarea aliniamentului si reintegrarea unui intreg sistem de muschi si fascii. Efortul pe care il presupune etapa de expulzie poate de asemenea agrava statusul muschilor abdominali.

Diastaza abdominala poate cauza la randul sau durere de spate in portiunea inferioara, constipatie si incontinenta urinara. Poate ingreuna de asemenea respiratia si miscarile normale ale corpului, aparand o postura defectuoasa si aliniament pelvian slabit (instabilitate pelviana). In situatii rare si totodata extreme, tesutul se poate rupe, iar organele pot protrude (ies in afara), aparand hernia ombilicala sau ventrala. Deschiderea dintre muschi se micsoreaza adesea dupa nastere, insa in multe alte cazuri nu revina la normal nici dupa un an mai tarziu.


Chirurgia estetica si remodelarea corpului

Remodelarea estetica a corpului


Remodelare corporala chirurgicala are ca scop obtinerea unui corp armonios, proportionat, cu tesuturi tonice si elastice. Aceste proceduri  urmaresc indepartarea excesului de grasime acumulat in diverse regiuni (lipoaspiratia), eliminarea pielii laxe si lasate de la nivelul abdomenului, bratelor, coapselor, feselor, aparuta dupa pierderea masiva in greutate (abdominoplastia, brahioplastia, body lift, etc), repozitionarea musculaturii abdominale departate  in cursul sarcinii ( cura diastazisului de muschi drepti abdominali ), precum si remodelarea anumitor regiuni prin injectare de grasime proprie.

Abdominoplastia - Operatia de remodelare a peretelui abdominal

detalii

Cura chirurgicala a diastazisului de muschi drepti abdominali

detalii

Lipoaspiratia sau liposculptura

detalii

Brahioplastia - Operatia de remodelare a bratelor

detalii

labioplastia

Labioplastia - Operatia de remodelare a labiilor

detalii

Transferul grasimii - Injectarea de grasime autologa

detalii

Body lift - Remodelarea corporala dupa chirurgia obezitatii

detalii


Chirurgia plastica si reconstructiva

Chirurgia plastica și reconstructiva


Exista o varietate de tehnici  care se adreseaza  atat indepartarii ( exciziei) tumorilor dezvoltate pe piele sau in partile moi (grasime, muschi, fascie, tesut vascular sau nervos, etc) cat si reconstructiei defectelor tisulare restante, prin plastie cu transplant de piele sau cu lambouri . Chirurgia plastica are drept scop si imbunatatirea functionalitatii mainii, fie prin indepartarea bridelor fibroase retractile de la nivelul degetelor si palmei ( cura chirurgicala a maladiei Dupuytren), fie prin reconstructia nervilor si tendoanelor responsabile de sensibilitatea si motilitatea mainilor (decompresiunea  nervilor -cura chirurgicala a canalului carpian, ulnar-,  tenoplastii, etc). Chirurgia plastica si reconstructiva dispune si de o varietate de modalitati de revizie a cicatricilor, astfel incat  sa se imbunatateasca atat functionalitatea regiunii cicatriciale , cat si aspectul estetic al acesteia.

Excizia tumorilor de piele

detalii

Excizia tumorilor de părți moi

detalii

Tratamentul maladiei Dupuytren

detalii

Cura chirurgicală a sindromului de canal carpian

detalii

Corecția cicatricilor

detalii


Tratamente estetice nechirurgicale

Tratamente estetice nechirurgicale


Tratamentele estetice nechirurgicale sunt proceduri  minim invazive care aduc un plus de prospetime si tinerete, prin  restabilirea volumelor faciale, prin imbunatatirea texturii si aspectului pielii. In consecinta,, este posibila stergerea ridurilor prin injectare de toxina botulinica (Botox) , adaugarea de volum buzelor, pometilor, zonelor orbiculare, sprancenelor prin injectarea de acid hialuronic , alte substante de umplere sau  grasime autologa , cresterea tonicitatii si elasticitatii pielii prin injectarea de cocktailuri de aminoacizi , vitamine, produse hidratante (mezoterapie) sau de factori de crestere si de regenerare celulara, existenti in sangele propriu (terapia PRP, terapia Vampir), aplicarea de lasere nonablative, radiofrecventa, microneedeling, peeling, introducerea in derm de fire biorezorbabile,

Botox - Injectare de toxina botulinica

detalii

Injectarea de fillere - acid hialuronic si alte substante de umplere

detalii

Lifting nechirurgical cu fire bioresorbabile

detalii

chirurgia estetica si reconstructiva a fetei

Terapia vampir - Biorevitalizare cu PRP

detalii

Peeling - Procedura dermatologica de a intineri pielea

Peeling chimic

detalii


Chirurgia estetica si reconstructiva a fetei

Chirurgia estetica a fetei


Chirurgie estetica | Procedurile estetice de remodelare a fetei au ca scop obtinerea unui chip  cu trasaturi frumoase si armonioase, precum si atenuarea efectelor trecerii timpului. Ele urmaresc imbunatatirea aspectului nasului (rinoplastia), remodelarea urechilor (otoplastia), repozitionarea sprancenelor (liftingul sprancenelor), sau au ca scop reintinerirea fetei, prin inlaturarea excesului de piele si a pungilor de grasime de la nivelul pleoapelor (blefaroplastia), inlaturarea excesului de piele de la nivelul fetei si gatului, atenuarea ridurilor si repozitionarea structurilor faciale profunde (liftingul facial). Uneori remodelarea faciala prin lipoaspiratia grasimii acumulata sub barbie, in zona gatului sau in regiunea mandibulara sau injectarea acesteia in  depresiuni (santurile din jurul gurii, santurile lacrimale, etc), riduri sau in regiuni insuficient conturate (pometi, buze, sprancene, etc) contribuie la un plus de armonie si expresivitate.

Blefaroplastia

Blefaroplastia - Chirurgia pleoapelor

detalii

Rinoplastia - Remodelarea nasului

detalii

Otoplastia - Remodelarea urechilor

detalii

chirurgia estetica si reconstructiva a fetei

Operația de lifting facial

detalii

Operația de lifting al sprâncenelor

detalii

Liposculptura faciala - lipoaspirație

detalii

Remodelarea chirurgicală a buzelor

detalii


Chirurgia estetica si reconstructiva a sanului

Chirurgia estetica a sanului


Chirurgie estetica | Remodelarea sanilor. Procedurile estetice de remodelare a sanului urmaresc imbunatatirea proportiilor, pozitiei si aspectului sanilor, contribuind la armonia corpului si la sporirea increderii de sine. Ele se adreseaza in principal femeilor si au ca scop marirea sanilor (cu implanturi sau cu grasime proprie), micsorarea sanilor dezvoltati exagerat, ridicarea sanilor lasati, precum si remodelarea areolelor si mameloanelor; intr-o mai mica masura se adreseaza si barbatilor care au o dezvoltare anormala a glandei mamare (ginecomastia) si doresc remodelarea estetica a regiunii pectorale (cura chirurgicala a ginecomastiei).

Operatia de marire a sanilor

Operatia de marire a sanilor - Augmentarea mamara

detalii

Operatia de ridicare a sanilor - Liftingul mamar

detalii

Chirurgia sanului

Operatia de reductie mamara - Mamoplastia de micșorare

detalii

Plastia mameloane

Plastia mameloanelor - Corecția mameloanelor

detalii

Tratamentul chirurgical al ginecomastiei

Tratamentul chirurgical al ginecomastiei - Reductia mamară la bărbat

detalii